Este ziua lui Isus!


 DETALII ARTICOL


Grija de frati - Mangaiati-va unii pe altii
adaugat la data 2005-06-01 18:33:20

Grija de frati
"Mingiiati-va unii pe altii"

de Simon Schrock

Cine vrea sa ajute pe altii trebuie s-o faca "astazi" . Aminarea este "actul de deces" al unei hotariri luate. Dumnezeu nu ne garanteaza niciodata ziua de miine. "Astazi, daca auziti glasul Sau ..." O zicala inteleapta spune: "Drumul spre iad este pavat cu intentii bune".

Exista o rasplatire binecuvintata pentru toti aceia care s-au hotarit sa le dea o mina de ajutor celorlalti. Nici macar un pahar de apa dat cuiva in numele Domnului Isus nu va ramine nerasplatit: "Si oricine va va da de baut un pahar cu apa, in Numele Meu, pentru ca sunteti ucenici ai lui Christos, adevarat va spun ca nu-si va pierde rasplata" (Marcu 9:41).

Cita vreme vom ramine in aceasta lume, vom avea ocazia sa ajutam si sa fim ajutati de altii. Desi ne-am dori o viata fara probleme, realitatea este ca nu exista viata fara o oarecare doza de necazuri. Vorbind ironic, un predicator a spus ca toti ne vom muta in locul unde nu ne mai suparam si nu ne mai deranjam unii pe altii. Ba mai mult, intrarea in acel loc se va face fiind purtati pe brate de altii. Unde va fi acel loc? In cimitirul orasului.

Pina atunci insa, Dumnezeu ne-a asezat aici ca sa ne putem ajuta si sluji unii pe altii. Cine intelege aceasta va gasi in curind multa satisfactie in ceea ce face. Nimeni n-ar trebui sa traiasca asemeni unei insule izolate din largul marii. Dumnezeu ne-a facut sa traim impreuna si ne-a daruit o satisfactie launtrica la care nu putem ajunge decit atunci cind ne simtim de folos si de ajutor celorlalti.

M-am uitat cu atentie in jur si mi-am dat seama ca cei mai fericiti oameni, cei care pot trece mai usor peste adversitatile vietii, sunt tocmai cei care stiu sa intretina relatii bune cu ceilalti si care stiu sa inghita o anumita doza de adversitate si critica.

Astazi, traim intr-o lume care a plonjat nebuneste cu capul inainte inspre judecata si pedeapsa. Sunt razboaie si vesti de razboaie. Un grup etnic se ridica impotriva altui grup etnic. O parte insemnata a bugetului national al fiecarui stat se cheltuieste pentru inarmare. Cantitatea de exploziv existenta pe planeta ar putea sa arunce de citeva ori in aer toata populatia lumii. Ne indreptam spre stadiul in care, dupa profetiile Bibliei, " cerurile vor trece cu troznet, trupurile ceresti se vor topi de mare caldura si pamintul, cu tot ce este pe el, va arde" (2 Petru 3:10).

Traim intr-o societate dominata din ce in ce mai mult de legea junglei. Fiecare se straduieste sa se inalte cit mai sus, chiar daca aceasta inseamna sa se catere pe cadavrele altora care-i stau in cale. Ne bagam la coada inaintea altora, ne strecuram cu masina prin trafic fara sa mai tinem seama de regulile de circulatie, mintim si inselam "pentru un pumn de iluzii". Ajungem sa cumparam inaintea altora, cistigam citeva minute in trafic, citiva dolari in negot, dar ne pierdem intre timp fara sa observam "demnitatea" de fiinte facute dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Traim o existenta la fel de periculoasa ca a cercetatorilor marini care studiaza viata rechinilor. Nimeni nu mai are incredere in nimeni si fiecare se asteapta cu anticipata teama sa fie "tras pe sfoara" sau "ars".

In mijlocul acestei lumi ostile, Dumnezeu Si-a chemat la Sine un popor mintuit prin jertfa Domnului Isus. El ii numeste popor "al nadejdii": lumina si sarea pamintului. Chemarea lor este sa traiasca intr-un asa mod incit lumea sa afle de existenta lui Dumnezeu, sa inteleaga oferta Lui si sa doreasca ei insisi sa devina membri intr-o comunitate asa de altruista si de plina de mingiiere: "Sa aveti o purtare buna in mijlocul Neamurilor, pentru ca in ceea ce va vorbesc de rau ca pe niste facatori de rele, prin faptele voastre bune, pe care le vad, sa slaveasca pe Dumnezeu in ziua cercetarii" (1 Petru 2:12).

Viitorul acestei lumi este intunecat. Moartea planeaza deasupra noastra amenintatoare. Pentru cel credincios insa exista nadejde. Chiar si in fata dureroasei despartiri prin moarte, noi avem nadejdea revederii in slava. Va veni o zi in care Dumnezeu ne va aduna pe toti impreuna la Sine. Iata ce ne spune apostolul Pavel :

"Nu voim , fratilor, sa fiti in necunostinta despre cei ce au adormit, ca sa nu va intristati ca ceilalti, care n-au nadejde. Caci daca credem ca Isus a murit si a inviat, credem si ca Dumnezeu va aduce inapoi impreuna cu Isus pe cei ce au adormit in El.

Iata, in adevar, ce va spunem prin Cuvintul Domnului: noi cei vii, care vom raminea pina la venirea Domnului, nu vom lua-o inaintea celor adormiti. Caci insusi Domnul, cu un strigat, cu glasul unui arhanghel si cu trimbita lui Dumnezeu, Se va pogori din cer, si intii vor invia cei morti in Christos. Apoi, noi cei vii, care vom fi ramas, vom fi rapiti toti impreuna cu ei, in nori, ca sa intimpinam pe Domnul in vazduh; si astfel vom fi totdeauna cu Domnul. Mingiiati-va dar unii pe altii cu aceste cuvinte" (1 Tesal. 4:13-18).

Dumnezeu ne da motive de mingiiere chiar si in mijlocul unei lumi care se indreapta ireversibil catre moarte.

In anul 1960 au fost inundatii teribile in provincia Nelson din statul Virginia. Dupa ce s-au retras apele, eu am participat la cautarea cadavrelor printre darimaturile ramase in urma suvoaielor ucigase. In afara amintirilor triste am ramas si cu un set de poze pe care le-am facut atunci. Fetita mea avea cam trei anisori cind s-au petrecut toate acestea. Pentru o buna bucata de vreme dupa acele inundatii, ea nu putea sa mai suporte ploaia. De fiecare data cind incepea sa picure, se ghemuia in mine si ma intreba printre sughituri: "Taticule, vor fi iar inundatii?" De fiecare data, cind se innora, avea nevoie sa auda cuvintele mele datatoare de speranta.

Tot asa stau lucrurile si cu societatea de astazi. Lumea este inspaimintata de ceea ce s-ar putea sa se intimple. Locuitorii ei au nevoie de un mesaj al sperantei. Inimile lor au o disperata nevoie de mingiiere.

Intr-o predica despre importanta mingiierii, cineva spunea: "Mingiierea este o necesitate universala. Aceasta este atiit de adevarat, cit este de adevarat ca traim toti intr-o lume nevrozata de amenintarea unor pericole, reale sau imaginare. Toti ne gindim la boala, la suferinta si la moarte. In fiecare dintre noi geme inima si tremura sufletul. Ne consolam greu unul pe celalalt si ne este si mai greu sa ne consolam singuri. Aceasta este cauza pentru care, una dintre lucrarile pe care a venit sa le faca Duhul lui Dumnezeu in inima noastra, este mingiierea. Biblia Il numeste pe Duhul Sfint chiar asa: "Mingiietorul" (Ioan 14:16-17; 16:7, 13). Toti aceia care au primit vizita lui minunata sunt chemati acum sa intre in slujba de mingiiere a celor nenorociti.

A mingiia pe cineva inseamna a consola, a da incurajare, a imbarbata, a suferi alaturi si a da speranta in mai bine. Cel care da mingiiere ia o parte de suferinta asupra lui si da in schimb putere si speranta. Iata ce gasim scris despre aceasta intr-ajutorare crestina:

"Fiindca Dumnezeu nu ne-a rinduit la minie, ci ca sa capatam mintuirea, prin Domnul nostru Isus Christos, care a murit pentru noi, pentru ca, fie ca veghem, fie ca dormim, sa traim impreuna cu El. De aceea, mingiiati-va si intariti-va unii pe altii, cum si faceti in adevar. ... Va rugam, deasemenea, fratilor, sa mustrati pe cei care traiesc in neorinduiala; sa imbarbatati pe cei desnadajduiti; sa sprijiniti pe cei slabi, sa fiti rabdatori cu toti" (1 Tesal. 5:9-11, 14). Poporul Domnului este un popor chemat la slujba mingiierii.

Cum poti ajunge un om al mingiierii?

1) Fii un om al nadejdii. Traieste tu insuti in asa fel incit sa dai celor din jur credinta in Dumnezeu, speranta in viitor. Capacitatea noastra de a-i intari pe altii vine din propriile noastre experiente cu Domnul. Necazurile personale sunt scoala calificarii noastre:

"Binecuvintat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Christos, Parintele indurarilor si Dumnezeul oricarei mingiieri, care ne mingiie in toate necazurile noastre, pentru ca, prin mingiierea cu care noi insine suntem mingiiati de Dumnezeu, sa putem mingiia pe cei ce se afla in vreun necaz! Caci dupa cum avem parte din belsug de suferintele lui Christos, tot asa, prin Christos avem parte din belsug si de mingiiere. Asa ca, daca suntem in necaz, suntem pentru mingiierea si mintuirea voastra; daca suntem mingiiati, suntem pentru mingiierea voastra, care se arata prin faptul ca rabdati aceleasi suferinte ca si noi. Si nadejdea noastra pentru voi este neclintita, pentru ca stim ca, daca aveti parte de suferinte, aveti parte si de mingiiere" (2 Cor, 1:3-7).

Traieste in asa fel incit, fie ca ramii, fie ca pleci la Domnul, viata ta sa depuna marturie despre nadejdea crestina.

(Imi amintesc ca prin anul 1990, fratele Richard {urmbrand a cazut lesinat in casa si sora Bintea s-a grabit sa cheme salvarea si sa-l duca la spital. Cind am auzit, m-am repezit si eu acolo ca sa vad ce s-a intimplat. Cind am ajuns in salon, fratele Richard m-a intimpinat zimbind "sotios" si spunindu-mi, aparent revoltat: "Brknzei, sa-mi aduci niste haine si sa ma iei acasa. Nu stiu ce a apucat-o pe nevasta asta a mea de m-a bagat in spital si nu vrea sa ma lase sa plec de aici. Sa-ti spun ceva: Am un frate care a lesinat si el tot asa ca mine si Dumnezeu l-a dus pina in al treilea cer si i-a aratat lucruri minunate care nu se pot spune. Pe el nu l-a bagat nimeni in spital pentru aceasta. Si mai am un frate, tot asa, a lesinat si el si Dumnezeu i-a daruit Apocalipsa. Nimeni nu l-a bagat in spital pentru aceasta. Nu stiu ce a apucat-o pe Bintea. Cum am lesinat putin, a chemat Salvarea. Ce stie ea ce revelatii mi-a dat Dumnezeu mie in timpul acela. Poate ca n-am voie sa le spun la nimeni! Te rog sa-mi aduci hainele si sa ma iei acasa". M-am uitat curios la sora Bintea. Zimbea. Nu pentru ce spusese fratele Richard, ci pentru ca Richard glumea. Iar daca dinsul glumea, ea simtea ca toate se vor termina cu bine.)

Traieste si tu in asa fel incit toti din jurul tau sa aibe parte de lumina sperantei.

In cartea Faptele Apostolilor, Barnaba este chemat un fiu al mingiierii. Faptele lui au aratat ca nu purta degeaba numele acesta. Anania si Safira au vrut sa imite ce facuse Barnaba, dar n-au avut in ei resurse sa o faca. Minciuna si prefacatoria lor au avut picioare scurte si nu i-au dus prea departe. Multi dintre noi ne asemanam mai mult cu Anania si Safira decit cu Barnaba. Nu avem in noi suficiente resurse ca sa-i putem mingiia pe altii. Ar trebui sa ne apropiem mai mult de Domnul Isus si sa-L lasam sa ne umple inima cu Duhul Sau cel Sfint. Numai El ne poate face oameni ai mingiierii: "Si insusi Domnul nostru Isus Christos, si Dumnezeu, Tatal nostru, care ne-a iubit si ne-a dat, prin harul Sau, o mingiiere vesnica si o buna nadejde, sa va umple inimile si sa va intareasca in orice lucru si cuvint bun!" (2 Tesal. 2:16-17).

2) Fii un om al optimismului. Lumea este plina de profeti ai dezastrului. Sigur, Biblia vorbeste despre Armaghedon si despre judecata divina, dar Dumnezeul noastru este la cirma universului si a pregatit o cale de iesire din pericol pentru toti aceia care se incred in El. Nu te concentra prea mult asupra a ceea ce "se vede". Oamenii credintei asteapta vesnicia fericita: "Dar noi, dupa fagaduinta Lui, asteptam ceruri noi si un pamint nou, in care va locui neprihanirea. De aceea, prea iubitilor, fiindca asteptati aceste lucruri, siliti-va sa fiti gasiti inaintea Lui fara prihana, fara vina si in pace" (2 Petru 3:13-14).

(In anul 1985, studiam la institutul biblic "Logos" de pe linga Biserica Harului pastorita de John MacArthur in Los Angeles. Prin mijlocirea fratelui Iosif Ton, fusesem cooptat si in grupul celor 43 de pastori ai Bisericii si ma pregateam sa scriu ceea ce avea sa fie mai tirziu cartea despre "Biserica Locala". Mama mea tocmai venise din Romknia ca sa fie operata de cancer in Statele Unite. In fiecare marti dimineata, grupul de presbiteri se aduna pentru rugaciune, studiu si impartasirea de probleme ale lucrarii. Vazindu-ma mai trist ca de obicei, m-au indemnat sa le spun ce ma apasa, ca sa se poata ruga pentru mine. Cind au aflat despre ce e vorba, si stiind ca am o mare admiratie pentru John MacArthur, presbiterii l-au indemnat sa se roage el pentru mama mea si pentru mine. N-am sa uit niciodata rugaciunea lui scurta si calda: "Doamne, Tu esti Stapinul universului si Tatal nostru. Multumim pentru ceea ce vei face si in aceasta situatie. Te rog sa-l convingi pe Daniel ca Tu esti prea mare ca sa se poata intimpla ceva fara stirea Ta si prea bun ca sa lasi sa se intimple ceva rau cu mama lui. Multumesc frumos in Numele Domnului Isus. Amin". Tonul, cuvintele si optimismul acestui om au turnat in inima mea si mingiiere si intarire si speranta.)

3) Fii un vas purtator de balsamul mingiierii. Domnul Isus a spus: "Si Eu voi ruga pe Tatal, si El va va da un alt Mingiietor, care sa ramina cu voi in veac; si anume, Duhul adevarului, ... voi Il veti cunoaste, caci ramine in voi, si va fi in voi" (Ioan 14:16-17). Devenim oameni ai mingiierii numai in masura in care ne lasam umpluti de Duhul lui Dumnezeu. Cu cit vom fi mai plini, cu atit vasul nostru va da pe afara si va raspindi mingiiere asupra celor ce ne inconjoara.

(In anul 1984, doctorul a descoperit un nodul in corpul sotiei mele. Vestea aceasta ne-a adus agonia suferintei in inimi. Am pus repede mina pe telefon si am sunat la familia {urmbrand. Cind mi-a simtit panica, fratele m-a indemnat sa ne rugam impreuna: "Doamne, Tu tii in mina Ta galaxiile universului. Iarta-ne ca Te deranjam cu o problema asa de mica, cu un bot de carne care a crescut unde nu trebuie. Dar, Doamne noi nu putem sa rezolvam nici macar aceasta problema fara Tine, Te rugam sa o rezolvi Tu si sa ne izbavesti din incercare. Multumim frumos. Amin." A fost o rugaciune scurta, dar cu o mare doza de intimitate si credinta. Dumnezeu a fost bun si a ascultat-o, spre fericirea noastra.

In predicile rostite in Biserica din Anaheim, fratele Richard ne-a spus odata: "Inca n-a venit nimeni la mine sa-mi povesteasca despre bucuriile lui. Toti vin sa-mi spuna de necazurile lor. Toti avem necazuri. Si eu am acum mai multe necazuri decit oricind altadata in viata mea. Vreau sa va spun ceva: Multumiti Domnului ca aveti necazuri de California! Exista si alt fel de necazuri. Necazuri de India, unde copiii se nasc, traiesc si mor pe trotuar, in cea mai deplina saracie; necazuri de Africa, necazuri de inchisoare, etc. Multumiti lui Dumnezeu ca aveti necazuri de California. Si inca ceva: "Multumiti lui Dumnezeu ca aveti parte de necazurile copiilor Lui. Exista si necazuri ale robiei pacatului, necazuri ale pedepsei iadului de care noi nu vom avea niciodata parte. Slava Domnului!"

Acestea sunt cuvinte care raspindesc in jur aroma mingiierilor crestine. Un om greu si indelung incercat in timpul vietii sale, a ajuns astazi sa poata raspindi mingiiere peste inimile altora.)

Ce inseamna a da mingiiere la modul cel mai practic? Inseamna a fi gata sa te duci in vizita la un om batrin si sa-l asculti ca pe un intelept; a-l convinge ca mai este inca important si ca parerea lui inca mai conteaza. A mingiia nu inseamna intotdeauna a da sfaturi. Uneori, mingiierea se manifesta in capacitatea de a asculta pina la capat jelania neputincioasa si plicticoasa a celui ce sufera. Cel ce mingiie este in primul rind un om care asculta. In al doilea rind, el este un om care intelege. Asa de putini oameni sunt gata sa-si exprime intelegerea fata de ceilalti! Un om care mingiie este numai in al treilea rind un om care stie sa vorbeasca alinator. Vorbele sunt ca balsamul care nu trebuie pus pe rana decit dupa ce puroiul infectiei a fost scurs si plaga a fost curatata cu grija.

Mingiierea este de multe ori manifestata, nu prin vorbe, ci prin fapte. Imi aduc aminte si acum cu multa placere de un preot tinar care a cistigat inima satenilor cu un gest simplu: in fiecare primavara iesea sa sape parcela unei vaduve batrine si neputincioase. Lucrarea lui era o manifestare a grijii pe care ar trebui sa stim sa ne-o aratam mereu unii altora. "Copilasilor, sa nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta si cu adevarul" (1 Ioan 3:18).

Am experimentat ce inseamna sa primesti mingiiere cu ocazia unui incendiu care ne-a cuprins casa intr-o Duminica geroasa de Februarie. Tocmai terminasem predica de dimineata si incheiasem serviciul divin, cind unul dintre diaconi mi-a spus ca se pare ca ne-a luat foc casa. M-am grabit sa sun repede la telefon pe vecinul meu si el mi-a confirmat cele intimplate. Cind am ajuns acasa, mi-am dat seama ca pierdusem aproape totul; focul, fumul si apa pompierilor distrusese majoritatea lucrurilor pe care le aveam.

In imprejurarea aceea am vazut ce bine este sa ai frati si surori care fac parte din familia crestina. Vecinii si prietenii nostri ne-au mingiiat dindu-ne adapost in casele lor, punind mina de la mina sa adune niste fonduri de reconstructie si venind apoi ei insisi sa dea o mina de ajutor pe santier. Sub gerul nemilos, in numai sase zile, casa noastra a fost reparata pina la acoperis. Apoi, timp de saptamini si luni de zile, am continuat sa primim cadouri si ajutoare banesti, care ne-au inlesnit sa ne refacem intreaga gospodarie.

Cred ca aceasta este lucrarea la care s-a referit Christos cind a vorbit de mingiierea pe care trebuie sa ne-o daruim unii altora.

Exista un loc in Scriptura in care Domnul Isus vorbeste despre un om bogat care a trait toata viata doar pentru el insusi. Saracii si cersetorii nu primeau niciodata macar ramasitele de la masa lui bogata. Ciinii strazii erau mai draguti cu cersetorul Lazar, decit bogatul acela. Mingiierea altora nu intra in calculele vietii sale. Dupa clipa mortii, bogatul a ajuns in iad si a indurat chinuri cumplite. In zadar cerea el mingiiere de la parintele Avraam. Cel ce refuzase altadata sa dea altora mingiiere nu avea in iad nici un drept la mingiiere: "Fiule", i-a zis Avraam, "adu-ti aminte ca, in viata ta, tu ti-ai luat lucrurile bune, si Lazar si-a luat pe cele rele; acum aici, el este mingiiat, iar tu esti chinuit" (Luca 16:25).

Nici un crestin nu ar trebui sa traiasca asemeni bogatului din pilda Domnului. Un copil al lui Dumnezeu este un om care a gustat el insusi mingiierea pe care i-a dat-o Domnul. Viata lui este luminoasa pentru ca a fost luminata prin adevarul si promisiunile Bibliei: "Pentru ca, prin rabdarea si prin mingiierea pe care o dau Scripturile, sa avem nadejde" (Rom. 15:4). El stie ca intr-o buna zi, Dumnezeu "va sterge orice lacrima din ochii lor".

Gindeste-te bine: viata ta este sau o sursa de mingiiere pentru altii sau un izvor de amaraciune. Prin ceea ce faci, tu sau ajuti sau distrugi. Dumnezeu este Tatal mingiierilor! Fii un copil al lui astazi si da altora din mingiierea primita. O lume care sufera si geme te asteapta.






  MENIU PRINCIPAL


  RESURSE GRATUITE


  GALERIE FOTO

La barfa

  RECOMANDARI



  RETEA SITE-URI


  PARTENERI
  STATISTICI SITE
 » total afisari: 3283082
 » vizite unice: 363263
 » vizitatori online: 3

  DIVERSE/PROMO
 
gradinita crestina Samariteanul